Sistemul de justiţie german şi instituția asesorilor în procesele penale

Unul din aspectele interesante care au atras atenția membrilor generației a 6-a Leaders for Justice în vizita de studiu de la Berlin a fost instituția asesorilor în sistemul de drept german. Subiectul a fost pe larg discutat cu judecători ai Curții Penale a Landului Berlin în cadrul unei întâlniri care a inclus și participarea la o ședință de judecată.

Organizarea sistemului judiciar german

Prin prisma organizării federale a Republicii Federale Germania, sistemul judiciar este, de asemenea, structurat federal. Competenţa de judecată este exercitată de către instanțele federale și de către instanțele din cele 16 state federale („Länder”). Principalul volum de muncă al administrării justiției revine Länder-ului.

Sistemul judiciar german este împărțit în cinci ramuri specializate independente sau jurisdicții: competență ordinară, de dreptul muncii, administrativă generală, fiscală şi socială.

În plus faţă de aceste jurisdicții specializate, există jurisdicția constituțională, exercitată de Curtea Constituţională Federală şi de Curţile Constituţionale ale Land-urilor (pentru o prezentare generală a structurii instanţelor puteţi vizita site-ul Ministerului Federal de Justiţie din Germania accesând http://www.bmjv.de/EN/Home/home_node.html).

Participarea asesorilor în cauzele penale

Cauzele penale sunt judecate de instanțele din sistemul pe trei nivele – instanțele locale, regionale sau ale Land-urilor, și la instanțele regionale superioare Land-ului (în apel) - și pot fi atacate sau revizuite de la cel mai mic la următoarele doua niveluri sau de la toate cele trei instanțe pentru cea mai înaltă instanță în sistemul de justiție penală - Curtea Federală de Justiție. Cazurile în care urmărirea penală poate conduce la o pedeapsă de maximum un an sunt judecate de către un judecător al curții locale. În cazuri mai grave, care implică posibile pedepse de până la trei ani, judecătorul este asistat de doi judecători laici sau asesori (în engleză „lay judges”), comparabili cu membrii juriului într-un sistem de drept common law. Cazurile în care pedeapsa depășește trei ani se judecă la o instanță a Land-ului, unde sunt judecate de trei judecători și de la trei până la șase asesori. 

Participarea asesorilor este larg răspândită în jurisdicția penală germană. Începând cu anul 1924 aceasta s-a realizat exclusiv în forma așa-numitei Schöffengerichte (instanțe cu asesori), o instanță formată în colaborare cu unul până la trei judecători profesioniști și doi sau trei asesori, cu drepturi și sarcini, în esență, egale.

În general, asesorii participă la aproape toate procesele în fata instanțelor de primă instanță, cu diferite paneluri de judecători care judecă diferit ca număr și compoziție. Când vine vorba de vot, asesorii votează primii, începând cu cel mai tânăr dintre ei, urmați de judecătorii profesioniști, începând cu cel mai tânăr și urmat de președintele de complet. Considerăm util de menționat faptul că în luarea hotărârii asesorii au un drept egal la vot, însa doar judecătorii profesioniști pot întocmi și semna motivarea hotărârii, chiar și atunci când judecătorii au fost în minoritate fața de asesori la deliberare.

Desemnarea asesorilor

Asesorii sunt aleși printr-un proces de propunere și selecție. La fiecare patru ani, comunitățile, mai precis organizațiile lor politice, fac o listă de potențiali asesori, de două ori numărul efectiv necesar. Candidații trebuie să reprezinte toate secțiunile populației. Un consiliu special desemnat selectează în consecință asesorii dintre toți candidații de pe listă. 

Alegerea asesorilor se realizează înainte ca procesul să aibă loc, astfel încât inculpatul, avocatul, procurorul și ceilalți participanți nu pot influența alegerea acestora. Cu toate acestea, participanții la proces pot depune o cerere de recuzare pe temeiul imparțialității, indiferent dacă judecătorul este profesionist sau asesor. Acest lucru se aplică oricărui judecător în privinţa căruia se dovedește a avea legături cu inculpatul sau cu victima prin naștere sau căsătorie, dacă a judecat deja cazul într-un stadiu diferit sau alte circumstanțe provoacă o îngrijorare cu privire la imparțialitatea acestuia.

Asesorii sunt aleși pentru un mandat de patru ani; în această perioadă sunt în sesiune douăsprezece zile în fiecare an. După aceea pot fi realeşi pentru un al doilea mandat. Ei dețin o poziție onorifică, primind o remunerație de 4 EUR pe oră pentru a se compensa pierderea veniturilor.

Concluzii

Multe dintre întrebările ridicate de generația a 6-a au vizat imparțialitatea asesorilor, lipsa lor de educație juridică și legitimitatea acestora. Răspunsul, chiar dacă neașteptat pentru cei din sală, a fost simplu: deși nu este ușor să tragi concluzii pe acest subiect, nu există (încă) o teamă/îndoială a justițiabililor sau în spațiul public în ceea ce privește cele de mai sus. Prezența asesorilor nu a slăbit încrederea publicului în sistemul de justiție german și acordă acestuia din urmă informații necesare despre actul de justiție.  

Pentru mai multe informații în legătură cu instituția asesorilor în sistemul de justiție german, vă rugăm să accesaţi următoarele adrese: 

http://bit.ly/1iPX3iF | Walter PERRON „Lay participation in Germany” 

http://bit.ly/1O0XGRB | Stefan MACHURA „Silent Lay Judges – Why Their Influence in the Community Falls Short of Expectations”