Criza actuală a scos la iveală, mai mult ca oricând, necesitatea investițiilor masive în sectorul digital. Îmediat după alegeri, Comisia Europeană a prezentat o strategie digitală a Uniunii Europene care să creeze, într-un final, o Piață Unică Digitală, atât de necesară pe durata unei pandemii precum cea pe care am trăit-o în ultimele luni. Astfel, au fost demarate câteva linii de acțiune pentru viitoarele reglementări din cadrul Pieței Unice Digitale, în acord cu obiectivele propuse pentru transformarea digitală a Uniunii Europene, enunțate în documentul „O Europă pregătită pentru era digitală”(1). Așadar, regăsim măsuri care privesc companiile dezvoltatoare de tehnologie, platformele digitale, brandurile și serviciile online. Iar faptul că unele dintre măsuri se află în perioada premergătoare implementării, în timp ce altele se află în proces de consultare, ne determină să le prezentăm și să le aducem în atenția publică.
Regulamentul privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (“Platform-to-Business” – P2B)
Regulamentul Platform-to-Business(2) (P2B) din 20 iunie 2019 care va intra în vigoare la nivel european la data de 12 iulie 2020, reprezintă un prim set de reguli în vederea creării unui cadru legislativ transparent, echitabil și predictibil pentru întreprinderile mici și intermediarii de servicii online. P2B prevede în esență reglementarea anumitor practici comerciale interzise și va avea un impact considerabil pentru platformele digitale care furnizează servicii în Uniunea Europeană.
Având în vedere particularitățile pieței digitale, în general, furnizorii de servicii de intermediere online beneficiază adesea de o poziție superioară de piață, care poate facilita utilizarea unor practici comerciale inechitabile și poate distorsiona piața internă. În același timp, se poate observa și un efect negativ rezultat în urma promovării unor practici comerciale unilaterale de către platformele aflate în poziții de piață dominante și nu numai. Din acest motiv, este esențială menținerea unui „ecosistem online competitiv, echitabil și transparent”(3) pentru asigurarea respectării drepturilor comercianților și a consumatorilor finali.
Regulamentul a creat standarde echitabile privind transparența în mediul de afaceri digital, cu scopul de a susține activitatea întreprinderilor (ex. mici și mijlocii) și a comercianților independenți care utilizează platformele digitale. Drept urmare, au fost reglementate în esență anumite practici comerciale având ca obiect restricționarea, suspendarea și sistarea serviciilor de intermediere online de către un furnizor(4), respectiv impunerea măsurilor retroactive ale termenilor și condițiilor(5).
Așadar, regulamentul prezintă o importanță deosebită prin prisma mecanismelor pe care le prevede în vederea stabilirii echității și transparenței între relațiile dintre platforme și mediul de afaceri.
În prezent, proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului României privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului P2B și pentru completarea Legii concurenței nr. 21/1996 se află în stadiul de consultare publică, până la data de 3 iulie 2020.(6) Astfel, odată ce vor fi implementate măsurile legislative, autoritățile competente vor asigura monitorizarea îndeplinirii obligațiilor de către furnizorii de servicii de intermediere online și de către furnizorii de motoare de căutare online conform Regulamentului P2B, iar în cazul neîndeplinirii obligațiilor, vor fi aplicate sancțiunile corespunzătoare.
Pachetul legislativ privind serviciile digitale („Digital Services Act” – DSA)
Pachetul legislativ privind serviciile digitale(7) dorește să clarifice regimul răspunderii juridice a platformelor online și al normelor privind serviciile online. Acesta va include două arii principale de reglementare: moderarea conținutului online și introducerea măsurilor ex-ante pentru asigurarea caracterului concurențial al piețelor. Pachetul legislativ, așa cum a fost conceput, reprezintă un pas înainte pentru evoluția economiei digitale europene și asigurarea condițiilor pentru respectarea drepturilor cetățenilor europeni care beneficiază de produse și servicii online.
Considerăm că este nevoie de noi măsuri legislative privind serviciile digitale, întrucât avansul tehnologic actual nu este reglementat corespunzător, ceea ce permite unor companii să beneficieze de poziția dominantă de piață, în timp ce drepturile altor comercianți sau consumatori pot fi restrânse. În prezent, serviciile societății informaționale sunt reglementate conform Directivei privind comerțul electronic, adoptată în urmă cu 20 de ani. Este evident în acest caz, dată fiind dezvoltarea serviciilor digitale, diversitatea noilor modele de afaceri online și serviciile puse la dispoziție pentru consumatori, că este necesară o nouă abordare legislativă adecvată gradului de inovare al economiei platformelor online, care va diminua, în același timp, riscurile pentru consumatori. În continuare, vom analiza principalele prevederi ale pachetului privind serviciile digitale.
Moderarea conținutului online – între libertatea de exprimare și răspunderea platformelor digitale
Comisia Europeană își propune să introducă reguli pentru serviciile digitale cu scopul de a proteja drepturile consumatorilor. Așadar, platformele online vor fi supuse unui regim juridic care să asigure funcționalitatea sistemului modern digital, dar care va și sancționa platformele în cazul în care nu se conformează cu noile prevederi.
Directiva privind comerțul electronic, aplicată în prezent, nu obligă intermediarii să răspundă juridic pentru conținutul pe care îl distribuie în anumite condiții, și nu impune o obligație generală de monitorizare a informațiilor din partea platformelor care pun la dispoziție conținutul online.
De aceea, actul pentru serviciile digitale își propune să stabilească reguli clare pentru regimul răspunderii juridice a platformelor online în ceea ce privește conținutul pe care îl diseminează. Subiectul a fost tratat anterior și în cadrul Directivei privind drepturile de autor(9), care trebuie transpusă în statele membre până la data de 7 iunie 2021. Așadar, se menționează faptul că „dacă nu este acordată nicio autorizație, prestatorii de servicii online de partajare de conținut răspund pentru actele neautorizate de comunicare publică, inclusiv pentru punerea la dispoziția publicului a operelor protejate prin drept de autor sau a altor obiecte protejate (…)”(10).
În practică, prestatorii de servicii online vor răspunde juridic pentru diseminarea informației, așa că vor fi nevoiți să adopte măsuri stricte de monitorizare a conținutului online. Un exemplu de măsuri de monitorizare ar fi moderarea automată a conținutului online prin intermediul filtrelor care utilizează algoritmi, dar această practică duce la alte probleme legate de respectarea libertății de exprimare și a accesului liber la informații. Există totuși și elemente mai permisive, de exemplu textul final prevede exceptarea unora dintre prestatorii de servicii online de partajare de conținut de la respectarea acestui regim de răspundere. Această excepție e valabilă doar în cazul celor care sunt relativ noi pe piață (activitate sub 3 ani și a căror cifră de afaceri anuală este mai mică de 10 milioane de euro)(11).
Considerăm că cea mai bună perspectivă din care trebuie să privim Actul privind serviciile digitale ar fi să găsim o modalitate prin care să modernizăm cadrul juridic actual și să legiferăm răspunderea juridică, dar fără a crea obligații nerezonabile pentru actorii platformelor digitale. Măsurile ar trebui să includă modalități de a elimina conținutul ilegal fără a restrânge accesul la informații și libertatea de exprimare, dar și mecanisme eficiente de remediere și notificare în cazul în care conținutul legal a fost, în mod eronat, eliminat din cauza ineficienței algoritmilor automați de a distinge între anumite excepții și limitările de la regimul drepturilor de autor.
Există, de asemenea, și alte inițiative privind moderarea conținutului online, precum Recomandarea Comisiei privind măsurile pentru combaterea eficientă a conținutului online ilegal(12) și Codul de conduită privind combaterea discursurilor online ilegale de incitare la ură(13). Codul de conduită este adoptat de platforme mari precum Facebook, YouTube, Twitter, Microsoft, Instagram, Dailymotion, Snapchat and Jeuxvideo.com, cu scopul de a soluționa majoritatea cererilor de înlăturare a conținutului în mai puțin de 24 de ore, fără a afecta libertatea de exprimare online. În urma celui de-al cincilea exercițiu de monitorizare a aplicării codului, rezultatele arătau că există răspunsuri prompte la notificările pentru eliminarea conținutului, dar și o nevoie sporită de a promova transparența și măsurile comunicate utilizatorilor.(14) Și aici intră în discuție regulile ce doresc a fi introduse de Comisiei, deoarece recomandările și codurile de conduită nu beneficiază de forța juridică necesară pentru a asigura un control eficient și sancțiuni în cazul nerespectării obligațiilor asumate în mod voluntar.
Nu în ultimul rând, este esențial de observat abordarea adoptată de marile platforme sociale privind moderarea conținutului. Facebook a desemnat în luna mai a acestui an un consiliu de supraveghere, format din 20 de experți independenți în domeniul libertății de exprimare, cu scopul de a soluționa problemele controversate de moderare a conținutului online. De asemenea, Twitter a interzis reclamele politice, însă Facebook declară că nu va verifica declarațiile politicienilor și nu le va interzice distribuirea reclamelor politice. În trecut, Cambridge Analytica a interferat prin platforma Facebook în determinarea rezultatelor alegerilor prezidențiale în Statele Unite ale Americii și este investigat dacă a avut impact și asupra referendumului pentru Brexit. Așadar, prin influențarea modalității în care conținutul era distribuit către utilizatori în cadrul platformei sociale Facebook, au putut fi schimbate deciziile politice ale utilizatorilor. De aceea, este necesară o reglementare adecvată a moderării conținutului online, pentru a soluționa aceste aspecte la nivel european.
Astfel, în cazul elaborării Actului privind serviciile digitale, considerăm că trebuie introduse standarde care să ofere o protecție sporită utilizatorilor în ceea ce privește moderarea conținutului online, însă fără a restrânge inovația și a limita activitatea platformelor. Decidenții politici europeni trebuie să aibă în vedere atât respectarea drepturilor consumatorilor, cât și buna funcționare a ecosistemului platformelor digitale.
Introducerea măsurilor ex-ante pentru reglementarea platformelor online care beneficiază de poziție dominantă
Cel de-al doilea pilon principal inclus în Actul privind serviciile digitale privește introducerea măsurilor ex-ante, care vor fi aplicate platformelor online care, prin prisma poziției de care beneficiază pe piață, acționează drept „gate-keepers”. Adică, ele realizează intermedierea între consumatorii finali și produsele, serviciile sau conținutul online, și influențează modul de funcționare al pieței digitale și acțiunile competitorilor.
Există mai multe posibilități de reglementare a platformelor online, care au fost analizate în studiul de impact privind introducerea măsurilor ex-ante. Acestea sunt necesare pentru a asigura echitatea și transparența piețelor în care acționează aceste platforme cu rol dominant, dar și pentru a implementa un control adecvat asupra acestora.(15) Sunt mai mulți factori care impun nevoia adoptării de noi reglementări privind platformele digitale, mai ales dacă luăm în calcul seturile impresionante de date pe care le acumulează, facilitățile pe care le au în a obține avansul tehnologic, avantajele cu care pătrund cu ușurință în noi piețe relevante și întâietatea de care beneficiază în fața competitorilor.(16) Complementar aplicării Regulamentului P2B, a instrumentelor de concurență și a regulilor privind respectarea drepturilor consumatorilor, studiul propune multiple soluții pentru a introduce măsurile ex-ante. Așadar, posibilele metode de reglementare includ revizuirea cadrului prevăzut în Regulamentul P2B, adoptarea unui cadru pentru facilitarea accesului autorităților de reglementare în vederea colectării informațiilor diferitelor platforme sau adoptarea unui cadru legislativ flexibil pentru introducerea măsurilor materiale ex-ante (dincolo de standardul de transparență).
Cu toate acestea, impunerea regulilor ex-ante reprezintă o premieră în materia reglementării platformelor, ceea ce denotă faptul că în acest moment, decidenții europeni consideră că normele din dreptul concurenței nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele structurale de piață privind serviciile și platformele digitale. Considerată drept una dintre cele mai severe abordări, este important ca intervenția să nu creeze un dezavantaj considerabil față de unele modele de afaceri digitale și să nu reducă inovația în mediul online. De aceea, oportunitatea introducerii reglementării ex-ante trebuie analizată cu atenție, pentru a nu permite apariția abuzurilor, dar și pentru a stabili cel mai înalt nivel de protecție pentru consumatori, fără a crea un dezechilibru în Piața Unică Digitală și fără a afecta inovația.
Pentru moment, pachetul legislativ privind serviciile digitale se află în stadiul de consultare publică, până în data de 8 septembrie 2020, pentru a analiza fezabilitatea și oportunitatea intervenției legislative la nivel european în acest domeniu.
Noul instrument în materia politicii de concurență („New Competition Tool” – NCT)
Inițiativa Comisiei Europene pentru introducerea unui nou instrument de concurență, „New Competition Tool”(17) (NCT), își propune să soluționeze unele limitări ale dreptului european al concurenței, pentru a permite o intervenție eficientă împotriva problemelor structurale de piață. În prezent, propunerea se află în stadiul de consultare publică, până la data de 8 septembrie 2020, și coincide cu încheierea consultării publice pentru pachetul legislativ privind serviciile digitale. Adoptarea instrumentului este planificată pentru ultimele trei luni ale acestui an.
Dreptul european al concurenței va continua să fie aplicat în ceea ce privește înțelegerile anti-concurențiale, incriminate de Articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(18) (TFUE), respectiv privind abuzul de poziție dominantă al companiilor, în conformitate cu Articolului 102 TFUE.
În studiul de impact preliminar al noului instrument de concurență se menționează patru opțiuni de reglementare, care vizează aplicarea instrumentului în toate sectoarele economiei, sau limitat pentru anumite sectoare digitale, și, de asemenea, se prevăd abordările de reglementare bazate pe structura piețelor sau pe poziția dominantă a companiilor, înainte de a stabili încălcarea Articolului 102 TFUE.
Așadar, Comisia propune intervenția prin impunerea de remedii comportamentale și structurale, atunci când sunt necesare, iar noul instrument de concurență este conceput ca fiind complementar propunerii de reglementare ex-ante din cadrul Actului privind serviciile digitale.
Aceste subiecte au fost dezbătute în cadrul webinar-ului „Reglementarea și concurența în piețele digitale”, organizat în data de 2 iulie, între orele 11:00-12:30, de către Europuls – Centrul de Expertiză Europeană și Biroul de Legătură al Parlamentului European în România, avându-i ca invitați pe Bogdan Chirițoiu – Președinte, Consiliul Concurenței, Victor Negrescu – Europarlamentar, S&D, Dragoș Tudorache – Europarlamentar, Renew Europe, Oleg Roibu – Legal and Public Policy Director, eMAG și Răzvan Antemir – Senior Manager for Government Affairs, AIM – Asociația Europeană a Brandurilor.
Printre concluziile evenimentului care a adus împreună autoritatea română de concurență, decidenți politici europeni și reprezentanți ai mediului privat, regăsim necesitatea promovării priorităților de a susține dezvoltarea infrastructurii în sectorul digital și determinarea cadrului legal care să ofere o protecție sporită consumatorilor în mediul online și care să favorizeze inovația, și de asemenea, este esențială menținerea unui grad mare de concurență în piața digitală.
Referințe
(1)Strategia Comisiei Europene, Prioritatea „O Europă pregătită pentru era digitală”, https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age_ro
(2) Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32019R1150
(3 ) Ibid, (1)
(4) Ibid, Articolul 4
(5) Ibid, Articolul 8 (a)
(7) Pachetul legislativ privind serviciile digitale, https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digital-services-act-package
(8) Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic), https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A32000L0031
(9) Directiva 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32019L0790
(10) Ibid, Articolul 17 (4)
(11) Ibid, Articolul 17 (6)
(12 ) https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/MEMO_18_1170
(13) https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/qanda_20_1135
(14 )Ibid
(15 )Studiul de impact preliminar privind introducerea măsurilor ex-ante în Pachetul legislativ privind serviciile digitale, https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12418-Digital-Services-Act-package-ex-ante-regulatory-instrument-of-very-large-online-platforms-acting-as-gatekeepers
(16) Ibid, p. 2
(17) Noul Instrument de Concurență, https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12416-New-competition-tool
(18) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX:12012E/TXT