Acum doi ani când am revenit la Suceava după o absență de alți zece m-am mutat cu inima deschisă să construiesc nu pentru mine, ci pentru cei din jur. M-am nimerit însă într-o realitate în care prietenii care credeam că mă vor primi cu drag, m-au îndepărtat. Necunoscuți au simțit că sunt adversar. O parte din cei cu care schimbam inimioare pe Facebook au dispărut. Am venit acasă, dar m-am simțit mai străină ca niciodată.
Au fost însă și oameni care m-au primit în lumea lor și-au crezut în nebunia mea. Sunt o visătoare, uneori prea optimistă, alteori prea incisivă, dar de fiecare dată decisă să mut munții oricât de mari ar fi ei. Am ținut ateliere la licee și gimnaziale, am făcut o mulțime de proiecte, am lucrat unu la unu cu tineri și adulți care au trecut de bariera „străina asta e prea tânără să zică ea ceva”.
Ați auzit seara asta povești autentice despre curaj, frică, nedreptăți din sisteme fel de fel, dar s-a conjugat la scenă deschisă și verbul a putea. Suntem aproape trei sute de oameni în sala asta. Fiecare dintre noi poate aduna în jurul lui o comunitate, mai mică sau mai mare, cu care poate schimba ceva ce nu merge bine. De la mentalități, la probleme din teren. Astfel încât și noi, dar și părinții, copiii, apropiații, colegii sau vecinii noștri să trăim într-o lume mai dreaptă, chiar aici la nivel local. O lume în care să nu mai fie despre eu, numele meu, funcția mea, moșteniri și orgolii, ci despre noi și comunitatea în care trăim. Unul lângă celălalt.
Seara Oamenii Dreptății Suceava este aproape de final. Sperăm însă să duceți dincolo de sala asta emoția pe care ați trăit-o aici și să construiți cu mult curaj. Să credeți în puterea comunității!
Mulțumim echipelor tehnice – sunet, proiecție, lumini –, care ne îngăduie obsesiile și au grijă ca totul să meargă perfect.
Mulțumim din toată inima celor care au urcat azi pe scenă, dar și celor care au contribuit în multe feluri astfel încât seara asta să se-ntâmple. Mulțumesc studenților mei care au pus inima aici! Și, mulțumim vouă, tuturor celor de aici din sală! Ați făcut ca totul să fie mult, mult mai ușor.
Vrem să sărbătorim toate astea, iar după recitalul lui Paul Tihan vă așteptăm la un pahar de vin. Nu uitați să ne lăsați cartolinele la ieșire, pe care sper că ați scris deja ceva. Veți găsi la ieșire o cutie dedicată pentru asta.
Ne vedem anul viitor!
